Sub parcul Gezi din Istanbul s-a aflat un cimitir armenesc

nor zartonk

Ararat Online

Pe o alee din parcul Gezi de lângă Piața Taksim, tinerii activiști armeni de la Nor Zartonk (“Noua Deșteptare”) au lipit două plăci de polistiren gri, care formează un mormânt simbolic. În partea de sus figureaza identitatea persoanei decedate: ” Cimitirul Armenesc Surp Hagop 1551-1939″. Și un mesaj: “Ne-ați luat cimitirul, nu veți avea parcul nostru!” Pentru că acolo unde s-au instalat de peste 10 zile protestatarii față de prim-ministrul turc Recep Tayyip Erdogan, sub parcul Gezi, se odihnesc morții unei părți a comunității armene din Istanbul.

O poveste necunoscută de majoritatea protestatarilor, pe care cineva încearca sa o readucă la viață. Acolo unde Erdogan spune că vrea să “reconstruiască istoria” construind o replica a unei vechi cazarme otomane, care va găzdui un mall sau un muzeu al orașului.

Istoria cimitirului Surp Hagop dateaza din vremea lui Suleiman Magnificul. O tentativă de asasinat a fost pregătită împotriva sultanului. Conspiratorii au apelat la unul dintre bucatarii săi, un armean din Van, Manuk Karaseferyan, pentru a otrăvi cina imperială. Dar bucătarul nu a făcut nimic și a anunțat sultanul de acest plan. Ca mulțumire, Suleiman l-a întrebat ce i-ar putea oferi. Karaseferyan a avut o dorință neașteptată: un loc pentru morții din comunitatea sa, un cimitir.

PIETRE FUNERARE REUTILIZATE

Terenul donat de sultan se află astăzi la nord de Piața Taksim, și este ocupat de o parte din parcul Gezi, de câteva hoteluri de lux, clădiri de apartamente și o clădire a Radio Televiziunii turce (TRT). Din acest vast teren nu a rămas decât spitalul Surp Hagop. Restul de teren ce aparținea comunității, a fost confiscat de Republică. Cimitirul a fost distrus în întregime în anii ‘30 iar pietrele funerare au fost reutilizate la construcția unui nou centru urban realizat de arhitectul Henri Prost, autorul planului de amenajare a Istanbulului, ales de Ataturk.

Un monument închinat genocidului armean a fost construit pentru o perioadă scurtă de timp în cimitir, pe locul hotelului Divan. Monumentul a supraviețuit între 1919-1922 înainte de a fi distrus la rândul său. În tumultul revoltei din Piața Taksim, asociația anti-rasism DurDe, care organizează anual un miting tăcut în Piața Taksim pe 24 aprilie ziua comemorării genocidului armean, a vrut să readucă la viața acest monument.

Inaugurarea era programată pentru luni (11 iunie) seara. Dar asociația a trebuit să renunțe la demers din cauza presiunilor din partea naționaliștilor, care au fluturat steaguri turcești și au scandat lozinci, după cum a declarat Cengiz Algan reprezentant DurDe. Această mișcare extremistă, pe care istoricul Hamit Bozarslan o descrie ca un curent ”național-socialist” este departe de a crea unanimitate în rândul protestatarilor, dar se face auzită. “Toate partidele politice se luptă și se critică între ele, dar atunci când vine vorba de armeni, există încă un consens”, a declarat un reprezentant al comunității din Istanbul.